| Ade |
| Elite Member |
|
 |
| Data înscrierii: 17/Mai/2006 |
| Mesaje: 1245 |
| Locație: Bucuresti |
|
|
|
|
 |
|
Situatia infectiei HIV/SIDA în lume si România
La sfârsitul deceniului 8 din secolul trecut Centrul pentru Controlul Bolilor si Prevenire din SUA si Oficiul de Sanatate Publica din Anglia s-au sesizat fata de aparitia brusca si neasteptata, a unor îmbolnaviri caracterizate prin aparitia simultana sau succesiva a unor infectii oportuniste si a unor cazuri de sarcom Kaposi la homosexuali. Aceste observatii au fost date publicitatii aproape simultan si cu o formulare asemanatoare: "Oportunistic infections and Kaposi's sarcoma in homosexual men" în New Engl.J.Med, 1981, 305, 1465-1467 si "Kaposi's sarcoma in homosexual men. A report of eight cases" în Lancet 1981, 2, 598-600.
Deoarece îmbolnavirile, descoperite întâmplator, afectau aparent în exclusivitate barbati tineri homosexuali, cu parteneri multipli, atragea atentia asupra unei relatii posibile dintre aceste afectiuni si un anumit comportament sexual. Curând însa cazuri similare clinic s-au descris si la alte categorii de populatie si anume la utilizatorii de droguri heterosexuali care utilizau calea intravenoasa de administrare a drogurilor, la imigrantii de origine haitiana si la hemofilicii care primisera repetate transfuzii de sânge. De aici, tentatia unor autori de a eticheta aceasta afectiune, pripit si subtil ironic, drept "boli ale celor 4 H" (Homosexuali, Heroinomani, Haitieni, Hemofilici). Foarte curând însa s-a impus constatarea ca suportul biologic, atât în cazul sarcomului Kaposi cât si a infectiilor oportuniste (având drept prototip pneumoniile cu Pneumocystis carinii), îl constituia o deficienta dobândita - si nu congenitala - a sistemului imunitar. CDC Atlanta stabileste în 1983 ca aceasta noua afectiune (care prin particularitatile ei se constituie mai curând ca un sindrom decât ca o boala) sa poarte denumirea de sindrom al imunodeficientei dobândite (acquaired immunodeficiency syndrom - AIDS respectiv SIDA), entitate nosologica cu agent etiologic înca necunoscut.
Eforturile depuse de la începutul deceniului sunt încununate de izolarea agentului etiologic al SIDA de catre Luc Montagnier (Franta) în 1983, confirmata în 1984 de Robert Gallo (SUA); din anul 1986 virusul nou descoperit poarta denumirea de virus al imunodeficientei umane - HIV, urmare a deciziei Comitetului International de Taxonomie a Virusilor.
Progrese importante s-au realizat în anii urmatori privind recunoasterea raspândirii infectiei cu HIV, prin introducerea metodelor de testare serologica a bolnavilor si a populatiilor cu risc de îmbolnavire, identificarea caii de transmitere heterosexuala, cea mai raspândita în tarile în curs de dezvoltare si a importantei transmiterii virusului de la mamele infectate la feti sau la nou nascuti.
În anul 1985, a fost identificat un al doilea tip de HIV, respectiv HIV2, cantonat în Africa de Vest, virusul izolat initial în 1983 (HIV1) fiind raspunzator de SIDA pandemica.
*
Conform datelor publicate de UNAIDS (Joint United Programme on HIV/AIDS) si de OMS, pe plan mondial, în decembrie 2003 erau înregistrate între 34-46 de milioane de persoane în viata infectate cu HIV, dintre care 19,2 milioane femei si 2,1-2,9 milioane de copii.
Din punct de vedere geografic, din totalul de 34-46 de milioane de infectati cu HIV cei mai multi traiesc în Africa Subsahariana ( 25-28,2 de milioane), pe locul al doilea situându-se Asia de Sud si Sud-Est cu 4,6-8,2 milioane, iar la polul opus, cu cea mai joasa incidenta, Australia si Noua Zeelanda. Cifre intermediare se înregistreaza, în ordinea marimilor, în America Latina, America de Nord, Africa de Nord si Zona Caraibilor. Diferente notabile se constata între Europa de Vest si cea Centrala si de Est.
Datele furnizate de UNAIDS si OMS apreciaza ca în anul 2003 s-au infectat cu HIV 5 milioane (4,2-5,8 milioane) de persoane din care 3-3,4 milioane în Africa Subsahariana.
În ceea ce priveste numarul deceselor datorate infectiei HIV/SIDA, anul trecut au fost raportate 2,5-3,5 milioane din care 2,2 - 2,4 milioane în Africa Subsahariana.
De la începutul epidemiei, pe plan mondial, au fost infectate peste 54 de milioane de persoane, dintre care au decedat peste 14 milioane.
*
Evolutia fenomenului HIV/SIDA în Centrul si Estul Europei
Deoarece România este parte integranta din Europa, vom face o scurta referire la datele disponibile privitor la fenomenul HIV/SIDA punând accent pe partea central-rasariteana a Europei. Expunerea comparativa a fenomenului la jumatatea anului 2003 (30-06-2003) cu cea de la sfârsitul anului (2002) face ca analiza acestuia sa fie mai complexa.
La 30-06-2003 în Centrul Europei rata globala a cazurilor de SIDA (mai putin de 6 cazuri pe milion în fiecare an, comparativ cu peste 20 cazuri pe milion în Vest) si cazurile noi de infectie HIV (7 - 10 pe milion) ramâne scazuta si relativ neschimbata. Polonia si Iugoslavia, doua tari unde infectia HIV s-a raspândit printre utilizatorii de droguri administrate intravenos la sfârsitul anilor 1980, depasesc cele mai multe cazuri raportate vreodata în Centrul Europei (Polonia: 52% cazuri de SIDA si 96% cazuri de HIV; Iugoslavia: 41% cazuri de SIDA, cazurile de HIV nefiind disponibile pe cai de transmitere). Epidemia de HIV asociata cu consumul de droguri intravenoase în aceste doua tari nu a atins însa nivelele din unele tari din Vest (ex. Spania, Italia, Portugalia). În alte tari din Centrul Europei au fost diagnosticate putine cazuri de SIDA sau HIV în rândul utilizatorilor de droguri intravenoase.
La sfârsitul anului 2002 în Centrul Europei au fost diagnosticate un numar total de 1427 cazuri de infectie HIV si 539 de SIDA. Ratele totale apartinând cazurilor noi diagnosticate cu HIV (7 - 10 per milion populational in fiecare an) si SIDA (< 6 cazuri per milion comparativ cu 20 cazuri per milion în vest) ramân scazute si relativ neschimbate. În centrul Europei, excluzând România, 282 (26%) din cazurile noi raportate cu HIV în 2002 au fost femei si 468 (43%) au avut vârsta mai mica de 30 de ani.
Polonia si Iugoslavia, doua tari unde infectia HIV s-a raspândit preponderent între consumatorii de droguri intravenoase la sfârsitul anilor 1980, au cele mai multe cazuri raportate în rândul consumatorilor de droguri intravenoase din Centrul Europei (Polonia: 96% din cazurile diagnosticate cu HIV, 53% din cele cu SIDA; Iugoslavia: 40% din cazurile diagnosticate cu SIDA, cazurile de HIV nu sunt disponibile dupa calea de transmitere). Oricum, epidemia HIV asociata consumului de droguri intravenoase din aceste doua tari nu a atins nivelele tarilor vest europene. În celelalte tari central-europene, au fost diagnosticate putine cazuri în rândul consumatorilor de droguri intravenoase. Calea de transmitere homosexuala a reprezentat modalitatea predominanta în Bosnia si Hertegovina, Republica Ceha, Ungaria, Slovacia si Slovenia în timp ce contactul heterosexual a predominat in Bulgaria, Croatia, Macedonia si Turcia.
Patru boli definitorii pentru diagnosticul SIDA reprezentate de sindromul casectizant, tuberculoza, pneumonia cu Pneumocystis carinii si candidoza esofagiana, au fost prezente fiecare în proportie de 17 - 20% din cazurile de adulti/adolescenti (au fost excluse datele pentru România).
La 30-06-2003 în Estul Europei numarul de cazuri nou diagnosticate cu HIV continua sa creasca rapid la jumatatea anului 2003, 24.773 de cazuri noi. Marea majoritate a acestora continua sa fie diagnosticate din rândul utilizatorilor de droguri intravenoase (89% în 2001, excluzând cazurile raportate cu risc necunoscut). Desi în proportie relativ mica, numarul de infectii raportate în rândul homosexualilor a început sa creasca recent (+ 53% între 2000 si 2001). Numarul de cazuri raportate în rândul barbatilor homo/bisexuali ramâne extrem de scazuta, dar acest lucru poate reflecta mai degraba vulnerabilitatea acestei grupe de risc decât un tablou epidemiologic real.
Epidemia afecteaza acum aproape toate tarile din Estul Europei, cu rate ce depasesc 100 per milion în 4 tari (Estonia, Letonia, Federatia Rusa, Ucraina) în anul 2001. Datele pentru primele 6 luni ale anului 2003 arata ca în timp ce cazurile nou diagnosticate par sa îsi încetineasca cresterea în Federatia Rusa, un nou val epidemic de HIV este pe cale sa izbucneasca în Lituania.
Incidenta SIDA raportata ramîne scazuta (mai putin de 3 cazuri per milion) cu exceptia Letoniei (17,2 per milion în 2001). Mai mult de ¾ din cazurile raportate în regiune sunt diagnosticate cu TBC ca prima infectie oportunista.
La sfârsitul anului 2002 în tarile din Estul Europei a fost raportat un numar total de 64 222 de noi cazuri HIV diagnosticate. Dintre acestea 26 197 (41%) au fost în rândul consumatorilor de droguri intravenoase, 6371 (10%) s-au datorat contactului heterosexual, si doar 93 (0,1%) au fost în rândul barbatilor homosexuali/bisexuali; pentru 27 371 (43%) de pacienti calea de transmitere nu a fost raportata. Un numar de 21 261 (33%) cazuri au fost de sex feminin si 49 533 (77%) au avut vârsta mai mica de 30 de ani. Tarile din Federatia Rusa au raportat un numar de 50 401 (78%) din totalul cazurilor noi raportate în anul 2002 din Europa de Est.
În România, infectia HIV/SIDA a fost si este o problema majora de sanatate publica, cu un mare impact social si economic. De altfel, România a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a anuntat Centrul de Supraveghere a SIDA din Paris al Organizatiei Mondiale a Sanatatii cu privire la diagnosticarea unui caz de SIDA în anul 1985. Aparitia cazurilor de infectie HIV la copii a fost semnalata din anul 1989, cu notificare, începând cu anul 1990.
La sfârsitul anului 2003 în România se înregistrau:
.TOTAL CAZURI SIDA - 8.467 din care:
- Cazuri SIDA copii 6.710
- Cazuri SIDA adulti 1.757
- Decese copii SIDA 3.098
- Decese adulti SIDA 572
- Total decese SIDA 3.670
. TOTAL CAZURI de INFECTIE HIV - 5.920 din care:
- Cazuri HIV copii 4.443
- Cazuri HIV adulti 1.477
. Total pacienti cu infectie HIV/SIDA în viata: 10.278
. Total pacienti HIV/SIDA pierduti din evidenta: 439
. Total pacienti în tratament ARV: 5.547
. Total pacienti în evidenta activa HIV+SIDA (bolnavi care se prezinta cel putin de doua ori pe an la Centrele Regionale de Monitorizare si Evaluare a Infectiei HIV/SIDA pentru control clinic si biologic): 7.771
Compararea cifrelor înregistrate la nivel national cu cele înregistrate
la nivel regional si global este îngreunata de diferentele între sistemele de raportare aplicate în concordanta cu dezvoltarea generatiilor succesive ale sistemelor de supraveghere si analiza statistica internationala.
Situatia infectiei HIV/SIDA din România este permanent judecata prin prisma estimarilor UNAIDS, care face referire la prevalenta persoanelor infectate HIV sau bolnave SIDA în populatia generala.
Câteva aspecte particulare caracterizeaza fenomenul pentru anul 2003:
- Numarul mare al supravietuitorilor de lunga durata cu vârsta cuprinsa între 13-15 ani din cohorta copiilor nascuti în anii 1987-1990, care a fost de altfel principalul grup în care ulterior s-au înregistrat cazuri de infectie HIV/SIDA;
- Depistarea cazurilor noi pediatrice cu an de nastere 1988-1989-1990, supravietuitori de lunga durata, cu disparitia transmiterii nozocomiale dupa anul 1994;
- Cresterea transmiterii materno-fetale dupa anul 1994. Acest fapt a presupus luarea în evidenta a femeilor gravide cu aplicarea sistematica a masurilor de profilaxie pentru prevenirea transmiterii materno-fetale a infectiei HIV;
- Cresterea rapida a numarului de noi cazuri la adulti la grupa de vârsta 19-49 de ani cu transmitere heterosexuala;
- Perspectiva cresterii cazurilor de infectie cu HIV în rândul utilizatorilor de droguri pe cale intravenoasa;
- O crestere globala a persoanelor HIV pozitive care solicita îngrijire medicala si tratament;
- Accesul unui numar mare de persoane la terapia antiretrovirala si anume 5547 pacienti (numarul cel mai mare de persoane tratate în Europa Centrala si de Est). Acest lucru realizându-se prin asigurarea tratamentului antiretroviral si al infectiilor oportuniste în regim de gratuitate, prin Subprogramul National 1.2.
- România este printre cele mai pregatite tari din zona în care este situata geografic; ea are o Strategie Nationala HIV/SIDA (adoptata în 1999) un program si un plan de aplicare foarte clare, functionale.
- În anul 2000, HIV/SIDA a fost declarata prioritate nationala de sanatate publica, masura fiind urmata de lansarea programului national de acces universal la îngrijiri si tratament HIV/SIDA.
- Înfiintarea în luna martie 2002, a Comisiei Nationale Multisectoriale HIV/SIDA sub autoritatea primului ministru, care include 16 ministere, societatea civila, asociatii profesionale, sector privat, organizatii internationale.
- Activitatea în domeniu se desfatoara sub incidenta legii 584 / 2002, privind masurile de prevenire a raspândirii maladiei SIDA în România si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.
- Existenta întregii game de medicamente anti-HIV utilizate în tarile dezvoltate precum si dotarea la nivel international a laboratoarelor Centrelor Regionale Universitare (pentru monitorizarea imunologica si virusologica).
- Existenta la nivelul Centrelor Regionale a: "Ghid Terapeutic în infectia HIV/SIDA" (1998, 2001) , "Ghid de consiliere în infectia HIV", "Ghid de prevenire a transmiterii infectiei HIV în practica medicala", "Manual pentru îngrijirea femeii gravide HIV pozitive", "Managementul bolnavului cu infectie HIV".
- Cresterea numarului a personalului sanitar cu o buna pregatire profesionala în îngrijirea pacientului seropozitiv precum si extinderea retelei psiho-sociale pregatita pentru sustinerea persoanelor infectate. |
|
